Cei mai mulţi dintre românii neimplicaţi politic au un dispreţ nediscriminatoriu pentru politicieni. M-am întrebat adesea cărui politician ar trebui să-i port respect. N-am găsit răspuns la această întrebare. M-am consolat, în repetate rânduri, să aleg (după părerea mea, care poate fi greşită) răul cel mai mic.
O găinărie a unei tinere cu aspect agreabil, care doreşte să ajungă parlamentar în această toamnă, mi-a întărit opinia că pentru oamenii care îşi doresc funcţii politice corectitudinea e o vorbă goală.

M-am trezit ieri cu un comentariu anonim off topic pe un post publicat cu vreun an în urmă pe acest blog. Comentariul trimite la un blog aparent neutru şi golaş al cărui unic rol este cel de a direcţiona cititorul către blogul domnişoarei Alina Gorghiu, avocat şi consilier PNL în Consiliul local al sectorului 5. Tânăra şi-a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamnă, suplimentând-o probabil cu spamuri discrete pe diverse bloguri. Câteva voturi în plus culese de la cititorii fiecărui blog pot fi utile.
În general internauţii culeg în viteză informaţiile de pe web. Blogul, aspectul şi prima impresie pe care o lasă vorbele domnişoarei Gorghiu o avantajează. Un scormonitor al webului ca mine va descoperi însă că majoritatea titlurilor academice dobândite de isteaţa domnişoară sunt obţinute, pe bani mulţi, de la universităţi particulare şi că tânăra persoană a produs pentru noi până acum vorbe goale şi o broşură care încearcă să ne convingă că votul uninominal românesc este o chestie minunată, nu o mascaradă generată de jongleriile repetate ale parlamentarilor şi guvernului. Restul e interesul ei şi al găştii din care face parte. Faptul că generaţia tânără de politicieni e şi ea hrebenciucată, exemplul tipic fiind Bogdan Olteanu, este cât se poate de trist.
I-am acordat o atenţie nemeritată domnişoarei Gorghiu doar pentru că vrea să-mi folosească blogul, printr-un procedeu incorect.